Salariu neplătit

Ce drepturi ai dacă salariul nu este plătit?

Salariul se plătește cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contract, în contractul colectiv sau în regulamentul intern (art. 166 alin. (1) Codul muncii). Dacă nu este plătit, poți acționa angajatorul la tribunal fără taxă de timbru, poți cere daune-interese (art. 166 alin. (4)) și poți sesiza ITM. Ai 3 ani (art. 171 alin. (1)).

Reprezint salariați din Cluj în recuperarea salariilor, sporurilor și orelor suplimentare neplătite, de la prima notificare până la executarea hotărârii. Pagina face parte din secțiunea dreptul muncii.

Ce spune legea despre plata salariului

• Salariul este contraprestația muncii și se plătește în bani (art. 159 alin. (1) și (2)); cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri (art. 160 alin. (1)).
• Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligații bănești ale angajatorului (art. 161).
• Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este, de la 1 iulie 2026, 4.325 lei lunar (HG nr. 146/2026, în aplicarea art. 164 alin. (1)) și poate fi acordat unui salariat cel mult 24 de luni de la încheierea contractului (art. 164 alin. (8)).
• Plata se dovedește prin semnarea statelor de plată sau prin alte documente justificative (art. 168 alin. (1)). Dacă angajatorul nu le poate prezenta, nu poate dovedi plata.
• Reținerile din salariu sunt permise doar în cazurile prevăzute de lege; cele pentru daune cer o hotărâre judecătorească definitivă, iar reținerile cumulate nu pot depăși jumătate din salariul net (art. 169 alin. (1), (2) și (4)).
• Acceptarea unei părți din salariu sau semnarea actelor de plată nu înseamnă renunțarea la diferență (art. 170); salariații nu pot renunța la drepturile recunoscute de lege (art. 38).

Cum recuperezi salariul neplătit, pas cu pas

1. Cererea scrisă către angajator. Precizezi lunile și sumele restante și ceri plata. Dacă angajatorul recunoaște datoria în scris, prescripția se întrerupe (art. 171 alin. (2)). Răspunsul, sau lipsa lui, devine probă.
2. Strângi dovezile. Contractul și actele adiționale, fluturașii de salariu, extrasele de cont, pontajele, corespondența despre plată. În proces, angajatorul este cel care trebuie să dovedească plata (art. 168, art. 272).
3. Sesizarea ITM Cluj, în paralel, dacă vrei ca angajatorul să fie controlat și sancționat (art. 260 alin. (1) lit. s)).
4. Acțiunea la Tribunalul Cluj. Cererea se depune la tribunalul de la domiciliul, reședința sau locul tău de muncă (art. 269 alin. (2)), fără taxă de timbru (art. 270), și se judecă de urgență, cu termene de cel mult 15 zile (art. 271 alin. (1) și (2)). Ceri salariile restante, daunele-interese și, dacă e cazul, orele suplimentare și sporurile.
5. Executarea hotărârii. Hotărârea tribunalului este executorie de drept (art. 274); dacă angajatorul tot nu plătește, trecem la executare silită prin executor judecătoresc. Apelul se judecă la Curtea de Apel Cluj, în 10 zile de la comunicare (art. 271 alin. (2^1)).

Termenul de 3 ani curge pentru fiecare salariu de la data la care era datorat (art. 171 alin. (1)); pentru datele exacte folosește calculatorul de termene procesuale sau întreabă-mă.

Dobânda și daunele-interese

Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata lui poate determina obligarea angajatorului la daune-interese (art. 166 alin. (4)). Forma obișnuită este dobânda legală penalizatoare, datorată pentru neîndeplinirea la scadență a unei obligații bănești (art. 1 alin. (3) din OG nr. 13/2011). Când părțile nu au stabilit o dobândă, se aplică dobânda legală (art. 2 din OG nr. 13/2011), a cărei rată penalizatoare este rata dobânzii de referință a BNR plus 4 puncte procentuale (art. 3 alin. (2)). Dobânda se cere în aceeași acțiune cu salariile. Poți estima suma cu calculatorul de dobândă legală și penalizatoare.

Ore suplimentare neplătite

Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână (art. 112 alin. (1)); ce depășește durata normală săptămânală este muncă suplimentară (art. 120 alin. (1)). Regulile:

• munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul tău, cu excepția forței majore și a lucrărilor urgente pentru prevenirea sau înlăturarea unui accident (art. 120 alin. (2));
• durata maximă legală, inclusiv orele suplimentare, este de 48 de ore pe săptămână, calculată ca medie pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice (art. 114 alin. (1) și (2));
• orele suplimentare se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice (art. 122 alin. (1)); dacă compensarea nu este posibilă în acest termen, se plătesc cu un spor de cel puțin 75% din salariul de bază (art. 123);
• tinerii sub 18 ani nu pot presta muncă suplimentară (art. 124).

Angajatorul este obligat să țină evidența orelor prestate zilnic, cu ora de început și de sfârșit, și să o prezinte inspectorilor de muncă (art. 119 alin. (1)). Lipsa evidenței și nerespectarea regulilor muncii suplimentare sunt contravenții (art. 260 alin. (1) lit. m) și i)), iar în proces lipsa evidenței se întoarce împotriva angajatorului, care poartă sarcina probei (art. 272).

Sesizarea ITM Cluj

Inspectoratul Teritorial de Muncă constată contravențiile și aplică amenzile din Codul muncii (art. 260 alin. (2)). Cele mai relevante când nu ești plătit:

Sesizarea ITM pune presiune pe angajator și documentează situația, dar nu îți aduce banii: numai hotărârea judecătorească îl obligă pe angajator la plată.

Dacă angajatorul intră în insolvență

Salariile au prioritate față de celelalte obligații bănești ale angajatorului (art. 161), iar drepturile restante se urmăresc în cadrul procedurii de insolvență. Administratorul sau lichidatorul judiciar este obligat să îți elibereze, în cel mult 60 de zile calendaristice, documentul care atestă activitatea desfășurată și să opereze încetarea contractului în registrul general de evidență a salariaților (art. 34 alin. (6^1)). Codul muncii prevede și un fond de garantare pentru plata creanțelor salariale, reglementat prin lege specială (art. 172). Dacă angajatorul tău este în insolvență, discutăm concret ce poți recupera și pe ce cale.

Demisia fără preaviz când nu ești plătit

Neplata salariului este o neîndeplinire a obligațiilor asumate prin contract, iar salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește aceste obligații (art. 81 alin. (8)). Demisia nu stinge însă datoria: salariile restante și dobânda se cer în continuare. Detalii pe pagina despre demisie și preaviz.

Ce acte ai nevoie

• contractul individual de muncă și actele adiționale, cu salariul și data de plată;
• fluturașii de salariu și extrasele de cont din perioada restantă;
• pontaje, e-mailuri sau alte dovezi ale programului, pentru orele suplimentare;
• cererea scrisă de plată și răspunsul angajatorului, dacă există;
• orice angajament de plată sau grafic de eșalonare semnat de angajator.

Cum te pot ajuta

Calculez sumele restante și dobânda, redactez notificarea și, dacă nu se plătește, acțiunea la Tribunalul Cluj, apoi mă ocup de executarea hotărârii. Dacă neplata a venit odată cu o concediere, citește și paginile despre contestarea deciziei de concediere și contractul individual de muncă. Textul consolidat al Codului muncii este pe legislatie.just.ro.

Nu ți-a fost plătit salariul? Scrie-mi cu lunile și sumele restante și îți spun ce putem face.