Succesiune

Când pierzi un părinte sau un soț, ultimul lucru pe care îl vrei este un dosar. Și totuși, succesiunea nu așteaptă: termenele curg de la deces, iar actele se adună greu. Vreau să îți spun de la început că nu e atât de complicat cât pare, dacă știi ce se face la notar și ce se face în instanță.

Moștenirea se deschide la data decesului, la ultimul domiciliu al celui care a murit (art. 954 Codul civil). De acolo pornește tot: notarul competent, instanța competentă, termenul de un an. Te ajut să alegi calea potrivită, strâng actele cu tine și te reprezint la Judecătoria Cluj-Napoca atunci când moștenitorii nu se înțeleg. Pagina de drept civil acoperă celelalte situații.

Notar sau avocat: de cine ai nevoie la succesiune?

Dacă toți moștenitorii se înțeleg, știu ce bunuri sunt și vin la termen, succesiunea se face la notar, fără avocat. Notarul stabilește calitatea moștenitorilor, întinderea drepturilor și compunerea masei succesorale (art. 107 din Legea nr. 36/1995) și eliberează certificatul de moștenitor (art. 1132 Codul civil).

Avocatul intră în scenă când ceva nu merge de la sine:

• un moștenitor nu se prezintă sau nu răspunde la citații;
• moștenitorii nu se înțeleg asupra bunurilor sau a cotelor, iar notarul suspendă procedura și îi trimite la instanță (art. 109 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 36/1995);
• există un testament care îi dezmoștenește pe copii sau pe soț și se pune problema rezervei;
• cineva ține bunurile moștenirii și nu le dă: petiția de ereditate (art. 1130 Codul civil);
• certificatul de moștenitor a fost emis greșit și ceri anularea lui (art. 1134);
• vrei să ieși din indiviziune și ai nevoie de partaj judiciar (art. 1143).

Mă poți chema și înainte de notar. O verificare a actelor și a cotelor te scutește de un termen ratat sau de o înțelegere semnată în grabă.

Cum decurge succesiunea la notar, pas cu pas

1. Cererea de deschidere. Orice persoană interesată o poate face, inclusiv printr-o cerere de inventariere a bunurilor (art. 105 din Legea nr. 36/1995). Competent este notarul din circumscripția judecătoriei în care defunctul a avut ultimul domiciliu; dacă acesta nu e cunoscut sau e în străinătate, notarul sesizat primul, acolo unde există bunuri (art. 103).
2. Citarea moștenitorilor. Notarul citează pe toți cei cu vocație la moștenire și pe legatari, cu mențiunea că cine nu acceptă în termenul de un an este prezumat că renunță (art. 106).
3. Dezbaterea. La fiecare termen se întocmește o încheiere (art. 111). Calitatea de moștenitor se dovedește cu acte de stare civilă, testament și martori; bunurile, cu înscrisuri (art. 108). Dacă există testament olograf, notarul îl deschide, îl vizează și îl validează, cu expertiză grafoscopică dacă e contestat (art. 107).
4. Încheierea finală și certificatul. Când există acord și probe suficiente, notarul întocmește încheierea finală (art. 113) și eliberează certificatul de moștenitor, care face dovada calității de moștenitor și a dreptului de proprietate asupra bunurilor, în cota fiecăruia (art. 1133 Codul civil). Dacă apar ulterior bunuri omise, se poate elibera un certificat suplimentar (art. 119 din Legea nr. 36/1995).

Dacă a murit al doilea părinte și succesiunea după primul nu s-a făcut niciodată, cele două moșteniri se pot dezbate împreună, în același dosar (art. 113 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 36/1995). Nu e nicio problemă că a trecut timpul, doar că apar cote în plus de calculat.

Ce acte îți trebuie pentru succesiune

• certificatul de deces și, dacă e cazul, certificatul de căsătorie al defunctului;
• actele de identitate și certificatele de naștere sau căsătorie ale moștenitorilor;
• testamentul, dacă există, în original;
• actele de proprietate: contracte, extras de carte funciară, talon auto, extrase de cont, titluri de proprietate pentru terenuri;
• sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale eliberată de primăria ultimului domiciliu;
• certificatul de atestare fiscală pentru imobile;
• doi martori care l-au cunoscut pe defunct și știu familia.

Trimite-mi ce ai, chiar și poze cu telefonul. Îți spun eu ce lipsește și de unde se obține.

Ce termene contează: un an, doi ani și mitul celor șase luni

Un an pentru opțiune. Dreptul de a accepta sau de a renunța la moștenire se exercită în termen de un an de la deschiderea moștenirii (art. 1103 alin. (1) Codul civil). Termenul curge mai târziu dacă ai aflat de deces, de testament sau de legătura de rudenie după aceea (alin. (2)) și i se aplică regulile despre suspendare și repunere în termen (alin. (3)). Cine nu optează în acest an este prezumat că a renunțat, dar numai după ce a fost citat și nu a dovedit că a acceptat (art. 1112). Acceptarea poate fi și tacită: dacă te-ai purtat ca moștenitor, ai vândut, ai folosit definitiv sau ai administrat bunurile, ai acceptat (art. 1108, art. 1110). Pentru motive temeinice, instanța poate obliga un moștenitor să opteze într-un termen mai scurt (art. 1113).

Doi ani pentru impozit. Succesiunea se poate face oricând după acest an, cu o singură diferență de bani: dacă e dezbătută și finalizată în doi ani de la deces, nu se datorează impozit la ANAF pentru imobilele moștenite; după doi ani, moștenitorii plătesc un impozit de 1% din valoarea masei succesorale (art. 111 alin. (3) Codul fiscal).

Șase luni nu există. Nu există nicio lege care să facă succesiunea gratuită în primele șase luni. Cifra vine din vechiul Cod civil, unde termenul de acceptare era de șase luni, și s-a amestecat cu regula fiscală a celor doi ani. Onorariul notarului, taxele de publicitate imobiliară și, în instanță, taxa de timbru se plătesc indiferent când faci succesiunea.

Cât costă succesiunea: ce stabilește legea

Îți spun ce prevede legea, nu sume rotunjite. Onorariul notarului se calculează procentual la valoarea bunurilor din masa succesorală, după tariful aprobat de Ministerul Justiției, și îl afli exact de la biroul notarial. Impozitul ANAF este zero în primii doi ani de la deces și 1% din masa succesorală după (art. 111 alin. (3) Codul fiscal). În instanță, taxa de timbru depinde de ce ceri:

Poți estima suma cu calculatorul de taxă de timbru. Despre onorariul meu vorbim la telefon, după ce văd actele.

Cotele de moștenire: soțul supraviețuitor și copiii

Rudele vin la moștenire pe clase: copiii și urmașii lor, apoi părinții împreună cu frații și surorile, apoi bunicii, apoi unchii și verii (art. 964 Codul civil). Soțul supraviețuitor vine alături de oricare clasă (art. 971), iar cota lui depinde de cine mai moștenește (art. 972 alin. (1)):

Exemplul clasic, succesiunea după decesul unui părinte: rămân soțul și doi copii. Soțul ia 1/4, copiii împart 3/4, deci 3/8 fiecare (art. 975 alin. (3) și (4)). Dacă un copil a murit înainte, partea lui o iau copiii lui, prin reprezentare. Orice altă combinație o poți verifica în câteva secunde cu calculatorul de moștenire.

Moștenitorii rezervatari și limitele testamentului

Prin testament poți lăsa oricui, dar nu tot. Soțul supraviețuitor, descendenții și părinții defunctului sunt moștenitori rezervatari (art. 1087 Codul civil): au dreptul la o parte din moștenire chiar împotriva voinței defunctului (art. 1086). Rezerva fiecăruia este jumătate din cota pe care ar fi primit-o ca moștenitor legal (art. 1088); restul este cotitatea disponibilă, de care defunctul putea dispune liber (art. 1089).

Când testamentul sau donațiile făcute în viață depășesc cotitatea disponibilă, rezervatarii pot cere reducțiunea lor. Calculul pornește de la activul net al moștenirii, la care se adaugă fictiv donațiile (art. 1091). E partea tehnică a succesiunii și locul unde, sincer, merită să vii cu actele înainte să semnezi ceva la notar.

Renunțarea la moștenire

Renunțarea nu se presupune (art. 1120 alin. (1) Codul civil). Se face prin declarație autentică la orice notar public sau, din străinătate, la misiunile diplomatice și consulare ale României, și se înscrie în registrul național notarial (alin. (2) și (3)). Cel care renunță e considerat că nu a fost niciodată moștenitor, iar partea lui merge la cei pe care i-ar fi înlăturat sau le-ar fi micșorat partea (art. 1121). Cât timp termenul de un an nu s-a împlinit și nimeni nu a acceptat partea ta, poți reveni asupra renunțării (art. 1123).

Două lucruri pe care le aud des. „Renunț în favoarea fratelui meu”: renunțarea în folosul unei persoane anume valorează acceptare și apoi transmitere, cu tot ce înseamnă asta fiscal (art. 1110 alin. (1) lit. b)). „Renunț ca să nu plătesc datoriile”: moștenitorii răspund pentru datorii numai cu bunurile din moștenire, proporțional cu cota (art. 1114 alin. (2)), deci renunțarea are sens doar când pasivul chiar depășește activul. Hai să le punem pe hârtie înainte.

Se poate face succesiunea fără toți moștenitorii?

La notar, nu. Procedura notarială presupune citarea tuturor (art. 106 din Legea nr. 36/1995) și acordul lor asupra masei și a cotelor; altfel notarul suspendă dosarul (art. 109 alin. (1)). Suspendarea nu înseamnă că ai pierdut ceva: încheierea de suspendare consemnează ce s-a stabilit până atunci (alin. (2)), iar dosarul poate fi repus pe rol oricând părțile se înțeleg (alin. (4)).

Dacă un moștenitor a trecut de termenul de un an fără să accepte, notarul îl citează cu mențiunea expresă din art. 1112 Codul civil, iar dacă nu dovedește acceptarea, este prezumat renunțător și procedura continuă fără el. Dacă pur și simplu refuză să vină, drumul este instanța, unde absența lui nu blochează judecata. Partajul voluntar, însă, cere prezența tuturor și, când există imobile, forma autentică (art. 1144 alin. (1)).

Succesiunea în instanță la Judecătoria Cluj-Napoca

Cererile în materie de moștenire și cererile de partaj se judecă de judecătorie, indiferent de valoare (art. 94 pct. 1 lit. j) și j¹) Codul de procedură civilă). Competentă este exclusiv instanța ultimului domiciliu al defunctului, până la ieșirea din indiviziune: pentru validitatea sau executarea testamentului, pentru pretențiile moștenitorilor unii împotriva altora și pentru cererile legatarilor sau ale creditorilor (art. 118). Dacă părintele tău a locuit în Cluj-Napoca, dosarul merge la Judecătoria Cluj-Napoca.

În proces se stabilesc calitatea moștenitorilor și cotele, se validează sau se anulează testamentul, se reduc liberalitățile excesive, se raportează donațiile și se împart efectiv bunurile, în natură sau prin atribuire cu sultă. Instanța are nevoie de aceleași acte ca notarul, plus dovezile pentru ce se contestă: expertiză de evaluare, martori, înscrisuri despre datorii. Hotărârea definitivă stabilește drepturile fiecăruia și se înscrie în cartea funciară; dacă cineva nu o respectă, continuăm cu executarea silită. Pentru litigiile despre imobilul în sine, uzucapiune sau carte funciară, am scris separat pe pagina de drept imobiliar.

Textul actualizat al Codului civil este pe legislatie.just.ro. Dacă ai pierdut pe cineva și nu știi cu ce să începi, sau succesiunea s-a blocat la notar, scrie-mi sau sună-mă. Trimite-mi certificatul de deces și ce acte ai la îndemână, iar eu îți spun ce pași urmează și cât durează.