Plângere penală

Știu că atunci când ți s-a făcut o nedreptate ultimul lucru pe care îl vrei e un formular. Vrei ca cineva să ia fapta în serios. Plângerea penală e primul pas prin care faci asta: o încunoștințare către poliție sau parchet despre o vătămare pe care ți-a cauzat-o o infracțiune (art. 289 alin. (1) Cod procedură penală). De la ea pornește urmărirea penală, iar de felul în care e scrisă depinde mult cât de repede și cât de bine merge dosarul. Te ajut să o redactezi, o depun unde trebuie, am grijă de termen și te reprezint apoi ca persoană vătămată sau parte civilă, la poliție, la parchet și la Judecătoria Cluj-Napoca.

Pagina asta e despre cum pornești dosarul. Despre ce faci după, ca persoană vătămată sau parte civilă în dosarul deschis, am scris separat. Dacă ești victima violenței în familie și te temi pentru siguranța ta, pe lângă plângere poate fi nevoie și de un ordin de protecție, care se obține mult mai repede.

Plângere, denunț sau sesizare din oficiu

Organul de urmărire penală poate fi sesizat în mai multe feluri (art. 288 alin. (1)), și nu e doar o chestiune de vocabular.

La infracțiunile urmărite la plângere prealabilă, fără plângerea ta nu există dosar (art. 288 alin. (2)). La celelalte, poliția poate porni și singură, dar o plângere bine scrisă, cu probele indicate, scurtează drumul.

Ce trebuie să conțină o plângere penală

Conținutul e în art. 289 alin. (2): numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul tău, descrierea faptei, indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă le cunoști. Pentru o firmă, denumirea, sediul, codul de identificare fiscală și reprezentantul. Plângerea scrisă se semnează (alin. (4)), cea electronică are nevoie de semnătură electronică (alin. (5)), iar cea orală se consemnează într-un proces-verbal (alin. (6)). Pentru un minor, plângerea o face reprezentantul legal, iar dacă făptuitorul e chiar el, sesizarea se face din oficiu (alin. (8)).

Dacă plângerea nu îndeplinește condițiile de formă ori descrierea faptei e incompletă sau neclară, ți se restituie pe cale administrativă, cu indicarea a ce lipsește (art. 294 alin. (2)). Asta înseamnă săptămâni pierdute. De aceea cred că merită să o scriem bine de la început: o descriere pe zile și ore, martorii cu nume, înscrisurile anexate, un certificat medico-legal când sunt leziuni. În plângere nu trebuie să încadrezi tu fapta juridic, dar eu o fac, pentru că încadrarea arată de la început dacă e nevoie de plângere prealabilă și cât timp ai.

Unde depui plângerea penală

Plângerea se depune la organul de cercetare penală, adică la poliție, sau la procuror (art. 295 alin. (2) pentru plângerea prealabilă, iar pentru restul la organul de urmărire penală, art. 289). Pentru faptele din Cluj-Napoca, de obicei la secția de poliție de pe raza locului faptei sau la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca. Dacă o depui greșit, nu pierzi nimic: plângerea greșit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanță se trimite pe cale administrativă organului competent (art. 289 alin. (9)), iar plângerea prealabilă depusă în termen la un organ necompetent rămâne valabilă (art. 296 alin. (4)). La primirea sesizării, organul verifică propria competență (art. 294 alin. (1)) și, dacă actul e în regulă, dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă (art. 305 alin. (1)).

Plângerea prealabilă și termenul de 3 luni

Pentru anumite infracțiuni, legea spune că acțiunea penală se pune în mișcare numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (art. 295 alin. (1)). Printre ele: lovirea sau alte violențe (art. 193 alin. (3) Codul penal), vătămarea corporală din culpă (art. 196 alin. (6)), amenințarea (art. 206 alin. (2)), hărțuirea (art. 208 alin. (3)), violarea de domiciliu (art. 224 alin. (3)), abuzul de încredere (art. 238 alin. (2)), distrugerea simplă (art. 253 alin. (6)) și furtul între membrii de familie ori de către cel găzduit de tine (art. 231 alin. (1)).

Termenul e de 3 luni din ziua în care ai aflat despre săvârșirea faptei (art. 296 alin. (1) Cod procedură penală). Pentru un minor, termenul curge de la data când ocrotitorul lui a aflat (alin. (2)). Dacă plângerea e tardivă, organul de cercetare propune clasarea (art. 297 alin. (1)). Dacă poliția a început cercetarea și constată pe parcurs că e nevoie de plângere prealabilă, te cheamă și te întreabă dacă faci plângere (art. 297 alin. (2)); la fel după o infracțiune flagrantă (art. 298). La violența în familie regula e alta: lovirea unui membru de familie se urmărește din oficiu (art. 199 alin. (2) Codul penal), deci dosarul merge și fără plângerea ta.

Retragerea plângerii și împăcarea

Oamenii se împacă, și legea știe asta. La infracțiunile urmărite la plângere prealabilă, poți retrage plângerea până la pronunțarea unei hotărâri definitive, iar retragerea înlătură răspunderea penală (art. 158 alin. (1) și (2) Codul penal). Două limite merită știute: retragerea produce efecte numai dacă e însușită de procuror (alin. (4)), iar la loviri și la vătămare corporală din culpă asupra unui membru de familie retragerea nu produce efecte (alin. (5)).

Împăcarea e altceva. Ea funcționează la infracțiunile urmărite din oficiu, dacă legea o prevede expres, de exemplu la furt și furt calificat (art. 231 alin. (2)) sau la înșelăciune (art. 244 alin. (3)). Împăcarea înlătură răspunderea penală și stinge acțiunea civilă, dar numai dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței (art. 159 alin. (2) și (3)). Dacă făptuitorul îți propune o înțelegere, te invit să o discutăm înainte să semnezi ceva: o împăcare bine scrisă îți aduce paguba înapoi, una grăbită te lasă fără dosar și fără bani.

Despăgubirile: constituirea ca parte civilă

Plângerea pornește latura penală. Pentru bani ai nevoie de un pas în plus: constituirea ca parte civilă, în scris sau oral, până la începerea cercetării judecătorești, cu natura și întinderea pretențiilor, motivele și probele (art. 20 alin. (1) și (2) Cod procedură penală). Organul de urmărire penală are obligația să te întrebe, înainte de a rezolva cauza, dacă te constitui parte civilă și dacă ceri introducerea părții responsabile civilmente (alin. (1^1)). Dacă pierzi momentul, rămâne doar instanța civilă (alin. (4)). Cum funcționează apoi drepturile tale în dosar am descris pe pagina despre persoane vătămate și părți civile, iar pentru pagube fără dosar penal există răspunderea civilă delictuală.

Ce se întâmplă după ce depui plângerea

După începerea urmăririi penale, poliția strânge probe: te ascultă, ascultă martorii, ridică înscrisuri, dispune expertize. Ai dreptul să propui probe, să consulți dosarul și să afli, la cerere, în ce stadiu e urmărirea penală (art. 81 alin. (1) lit. b), d) și e)). Dosarul se poate termina în trei feluri: trimitere în judecată prin rechizitoriu, clasare sau renunțare la urmărirea penală, aceasta din urmă posibilă doar la infracțiuni cu pedeapsa amenzii ori a închisorii de cel mult 7 ani, când procurorul apreciază că nu există interes public, și supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară (art. 318 alin. (1) și (12)). Ordonanța de clasare ți se comunică în copie (art. 316 alin. (1)). De la data acelei comunicări curg termenele de mai jos.

Dosarul a fost clasat: cum contești

Două trepte, fiecare cu 20 de zile.

1. Plângere la procurorul ierarhic superior. Împotriva clasării faci plângere la prim-procurorul parchetului, în 20 de zile de la comunicarea copiei ordonanței (art. 339 alin. (1) și (4)). El e obligat să o rezolve în cel mult 20 de zile de la primire și să îți comunice ordonanța (art. 338).
2. Plângere la judecătorul de cameră preliminară. Dacă plângerea e respinsă, ai 20 de zile de la comunicare să te adresezi judecătorului de cameră preliminară de la instanța care ar judeca fapta în primă instanță (art. 340 alin. (1)), pentru faptele din Cluj-Napoca de obicei Judecătoria Cluj-Napoca. Dacă prim-procurorul nu răspunde în termen, poți merge la judecător oricând după expirarea celor 20 de zile, dar nu mai târziu de 20 de zile de la comunicarea răspunsului (alin. (2)). Plângerea arată data ordonanței, numărul dosarului, parchetul și motivele (alin. (3)). Judecătorul o soluționează în camera de consiliu, prin încheiere motivată (art. 341 alin. (5)), și poate respinge plângerea ori o poate admite, desființând clasarea și trimițând cauza la procuror pentru a începe sau a completa urmărirea penală (alin. (6)).

Ultima zi a fiecărui termen o verifici cu calculatorul de termene procesuale. Eu scriu plângerea pe probele din dosar, pentru că judecătorul verifică soluția pe baza lucrărilor din dosarul de urmărire penală și a înscrisurilor noi (art. 341 alin. (6) teza întâi), nu pe baza nemulțumirii.

Cum te ajut

Ascult ce s-a întâmplat și îți spun în aceeași discuție dacă fapta e infracțiune, dacă are nevoie de plângere prealabilă și cât timp ai. Scriu plângerea cu încadrarea juridică și cu probele anexate, o depun și cer dovada înregistrării. Te însoțesc la audiere ca persoană vătămată, formulez constituirea de parte civilă și cer periodic informații despre stadiul dosarului. Dacă dosarul e clasat, fac plângerea la prim-procuror și apoi la judecătorul de cameră preliminară, în termen. Nu îți pot promite că făptuitorul va fi trimis în judecată, pot să am grijă ca plângerea ta să fie completă, în termen și greu de clasat.

Textul actualizat al Codului de procedură penală este pe legislatie.just.ro. Dacă vrei să depui o plângere penală sau ai primit o ordonanță de clasare, scrie-mi sau sună-mă. Trimite-mi ce ai la îndemână, chiar și o poză cu mesajele sau cu certificatul medical, și îți spun ce urmează.