Avocat măsuri preventive în Cluj-Napoca
Măsurile preventive sunt instrumente procesuale menite să asigure buna desfășurare a procesului penal, să împiedice sustragerea de la urmărirea penală sau judecată și să prevină săvârșirea unei alte infracțiuni. Codul de procedură penală prevede mai multe tipuri de măsuri preventive, fiecare cu condiții distincte de aplicare.
Tipuri de măsuri preventive
Reținerea reprezintă privarea de libertate a suspectului sau inculpatului pentru 24 de ore, dispusă de organul de cercetare penală sau procuror, prin ordonanță motivată. Poate fi atacată cu plângere înainte de expirarea duratei.
Controlul judiciar este cea mai ușoară măsură preventivă, luată doar față de inculpat, pentru o durată de maxim 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii. Inculpatul trebuie audiat în prezența avocatului ales sau din oficiu anterior dispunerii acestei măsuri. Împotriva ordonanței procurorului se poate formula plângere în termen de 48 de ore.
Controlul judiciar pe cauțiune presupune depunerea unei cauțiuni a cărei valoare nu poate fi mai mică de 1.000 de lei, garantând participarea inculpatului la procesul penal.
Arestul la domiciliu poate fi dispus doar de judecător, pentru o durată de maxim 30 de zile, și implică obligația de a nu părăsi imobilul fără aprobare.
Arestarea preventivă este cea mai gravă măsură, dispusă tot de judecător, pentru maxim 30 de zile. Propunerea de prelungire trebuie depusă cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei, sub sancțiunea nulității absolute.
Împotriva arestului la domiciliu și a arestării preventive se poate formula contestație în termen de 48 de ore de la pronunțare sau comunicare.
Ofer reprezentare în proceduri de arestare și control judiciar, precum și în contestarea măsurilor preventive dispuse.
Întrebări frecvente
Ce este reținerea?
Reținerea poate fi dispusă de către organul de cercetare penală sau de către procuror, prin ordonanță motivată, care va cuprinde ziua și ora la care reținerea începe, precum și ziua și ora la care se sfârșește.
Ordonanța prin care este dispusă această măsură poate fi atacată cu plângere la procurorul care supraveghează urmărirea penală sau la prim-procurorul parchetului, înainte de expirarea duratei acesteia.
Persoana reținută are dreptul de a încunoștința despre luarea acestei măsuri un membru de familie sau o altă persoană, personal sau prin intermediul organului judiciar.
Ce este controlul judiciar?
Preliminar dispunerii acestei măsuri, inculpatul trebuie să fie audiat în prezența avocatului ales sau numit din oficiu, iar ordonanța procurorului trebuie să fie motivată.
Împotriva ordonanței procurorului se poate formula plângere în termen de 48 de ore de la comunicare, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond. Plângerea se soluționează în termen de 5 zile de la înregistrare.
Durata pentru care poate fi luată această măsură este de maxim 60 de zile, putând fi prelungită cu încă 60 de zile, până la atingerea anumitor limite maxime prevăzute expres de lege pentru fiecare etapă procesuală.
Pe durata acestei măsuri inculpatul trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală/instanță ori de câte ori este chemat, să informeze orice schimbare de domiciliu și să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa. Suplimentar, acestuia îi mai pot fi impuse anumite obligații prevăzute de articolul 215 alin. (2) cod de procedură penală.
Ce este controlul judiciar pe cauțiune?
Cauțiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal și respectarea de către acesta a obligațiilor impuse, valoarea acesteia fiind stabilită în raport de gravitatea acuzației aduse, situația materială a acestuia și obligațiile legale care îi incumbă. Valoarea cauțiunii nu poate fi mai mică de 1.000 de lei.
Atunci când această măsură este înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă, instanța va dispune confiscarea cauțiunii. Aceeași sancțiune va fi aplicată și atunci când inculpatul, cu rea-credință, nu respectă obligațiile stabilite în sarcina sa ori există suspiciunea săvârșirii unei alte infracțiuni, cu intenție.
Ce este arestul la domiciliu?
Această măsură poate fi dispusă doar de către judecătorul de drepturi și libertăți – în faza de urmărire penală, de judecătorul de cameră preliminară – în faza de cameră preliminară sau de instanța de judecată – în faza de judecată, pentru o durată de maxim 30 de zile, putând opera prelungirea acesteia.
Arestul la domiciliu reprezintă obligația inculpatului de a nu părăsi imobilul unde locuiește fără aprobarea organului judiciar și respectarea anumitor obligații prevăzute de articolul 221 alin. (2). Nerespectarea acestor obligații, cu rea-credință, poate duce la schimbarea măsurii cu măsura arestării preventive.
Împotriva încheierii prin care este dispusă această măsură se poate formula contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau comunicare, care va fi soluționată de instanța ierarhică superioară celei care a dispus măsura, această cale de atac nefiind suspensivă de executare.
Ce este arestarea preventivă?
Și în cazul acestei măsuri organul abilitat să dispună asupra acestei măsuri este organul judiciar – judecătorul de drepturi și libertăți/judecătorul de cameră preliminară/instanța de judecată, pentru o durată de maxim 30 de zile, până la atingerea anumitor termene rezonabile, expres prevăzute de lege, pentru fiecare etapă procesuală.
Ca urmare a încheierii prin care se dispune această măsură se emite mandatul de arestare preventivă, în baza căruia persoana va fi privată de libertate într-un Centru de Reținere și Arestare Preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, care curg de la data punerii efective în executare a măsurii față de inculpat.
Și împotriva încheierii prin care este dispusă această măsură se poate formula contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau comunicare, care va fi soluționată de instanța ierarhică superioară celei care a dispus măsura, această cale de atac nefiind suspensivă de executare.
În situația în care se solicită prelungirea arestării preventive în faza de urmărire penală, propunerea trebuie să fie depusă cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive, sub sancțiunea nulității absolute, iar judecătorul de drepturi și libertăți trebuie să fixeze termen de soluționare înainte de expirarea duratei acestei măsuri.
Ai nevoie de asistență juridică?
Contactează-mă pentru a discuta despre situația ta specifică.