Desfacerea căsătoriei. Motive.

Uneori (…) până la adânci bătrâneți înseamnă doar câțiva ani mai târziu de momentul la care s-a încheiat căsătoria. Relațiile, indiferent de tipul acestora, s-au schimbat/deteriorat semnificativ în ultimii ani, însă relațiile amoroase sunt în continuare cele mai afectate.

Sunt de părere că e în natura firii umane să ne petrecem viața alături de cineva și nu cred că divorțul trebuie să fie prima soluție la care apelezi atunci când ceva nu merge bine în căsnicia ta, dar în același timp nici nu sunt de acord să crezi la infinit că se va schimba ceva și că va fi mai bine.

Uneori, oricât de dureros ar fi, partenerul sau partenera nu se va schimba, sau pur si simplu ajungeți în punctul în care nu vă mai doriți același lucru, și pentru binele amândurora cred că cea mai bună soluție este divorțul.

Motivele de divorț, așa cum sunt ele reglementate de codul civil român nu se rezumă doar la infidelitate sau neînțelegerile dintre parteneri.

Aceasta sunt diverse și le voi detalia în cele ce urmează pe fiecare în parte.

I. Divorț prin acordul soților - art. 373 lit. a) din codul civil

Divorțul prin acord poate fi soluționat pe cale judiciară sau pe cale administrativă ori procedură notarială.

Atunci când se soluționează pe cale judiciară, instanța de judecată are posibilitatea de a se pronunța indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultați din aceasta. Obligația instanței fiind, în această ipoteză, de a verifica existența consimțământului liber și neviciat al fiecărui soț.

Un astfel de divorț nu presupune administrarea unui probatoriu complex, dat fiind că soții sunt de acord cu desfacerea căsătoriei, indiferent de motivele din spatele acestei decizii și pe cale de consecință poate fi soluționat chiar la un singur termen de judecată.

În măsura în care, unul dintre aceștia nu este de acord cu divorțul, dar este incident un alt motiv de divorț prevăzut de lege, instanța va proceda la administrarea probatoriului în vederea aflării adevărului și a stabilirii corecte a situației dintre părți.

În situația în care soți optează pentru divorțul pe cale administrativă sau în fața notarului public aceștia trebuie să-și exprime acordul în fața ofițerului de stare civilă/notar public și, de principiu, să nu aibă copii minori.

În măsura în care există copii minori, cei doi soți trebuie să se pună de acord cu privire la toate aspectele ce țin de creșterea și educarea minorului, locuința acestuia, programul de vizită al părintelui nerezident și modul de păstrare al legăturilor personale ale acestuia cu minorul, plus contribuția financiară a fiecăruia dintre aceștia la necesitățile și nevoile copilului.

Procedura administrativă/notarială prevede depunerea unei cereri de desfacere a căsătoriei de către cei doi soți împreună, personal sau prin împuternicit cu procură autentică, ulterior acordându-li-se un termen de 30 de zile în care să reflecteze asupra deciziei lor.

La expirarea celor 30 de zile, cei doi soți se vor prezenta personal pentru ca ofițerul de stare civilă/notarul public să verifice nemijlocit dacă cei doi soți stăruie să divorțeze și dacă, în acest sens, consimțământul lor este liber și neviciat.

Atunci când condițiile legale sunt îndeplinite ofițerul de stare civilă/notarul public va elibera certificatul de divorț fără a face mențiuni referitoare la culpa soților în desfacerea căsătoriei.

Însă, dacă există neînțelegeri între aceștia în ceea ce privește numele de familie pe care îl vor purta ulterior sau asupra modului de exercitare a autorității părintești asupra copiiilor, cererea va fi respinsă, iar părțile vor avea posibilitatea să se adreseze instanței de judecată cu o astfel de cerere.

II. Divorțul din culpă - art. 373 lit. b) și c) din codul civil

În situația în care relația dintre cei doi soți este grav vătămată din cauza unor motive temeinice și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, desfacerea căsătoriei se va putea realiza doar în fața instanței de judecată - art. 373 lit. b).

Aceasta va stabili în baza probelor administrate, culpa unui dintre soți în destrămarea căsătoriei, sau chiar culpa lor comună, chiar dacă cererea a fost formulată doar de unul dintre soți.

În acest caz probatoriu este și trebuie să fie unul complex, care să susțină cererea de desfacere a căsătoriei din culpa exclusivă a unuia dintre parteneri, fiind necesară administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul părților, martori și orice alte probe care pot face dovada celor susținute.

Un aspect interesant referitor la acest motiv este faptul că procedura poate fi continuată de moștenitori dacă reclamantul decedează în timpul procesului, iar acțiunea va fi admisă doar dacă instanța constată culpa exclusivă a pârâtului.

Motivul prevăzut de articolul 373 lit. c) are în vedere situația unei despărțiri faptice intervenită între cei doi soți, pe o perioadă de minim doi ani.

În acest caz soții, din varii motive, au decis să nu mai locuiască împreună, nu mai au legături personale, nu păstrează legătură, iar legiuitorul a considerat că o despărțire faptică ce se întinde pe o perioadă de minim doi ani este un motiv întemeiat ca instanța să se pronunțe cu privire la desfacerea căsătoriei.

Acest motiv va duce la pronunțarea unei hotărâri în care se va constata culpa exclusivă a soțului reclamant, dar, în măsura în care soțul pârât este de acord cu divorțul, instanța nu va face nicio mențiune cu privire la culpa soților.

III. Divorțul din cauza stării de sănătate a unui dintre soți - art. 373 lit. d) din codul civil

Acest ultim motiv de divorț vizează situația în care starea de sănătate a unui dintre soți face imposibilă continuarea căsătoriei.

Probațiunea, și în acest caz, trebuie să fie una destul de complexă, care să demonstreze boala de care suferă soțul, modul în care aceasta face imposibilă continuarea căsătoriei și felul în care continuarea acesteia i-ar prejudicia pe cei doi soți.

Hotărârea instanței referitor la desfacerea căsătoriei soților se va pronunța fără a se face vreo mențiune cu privire la culpa soților.

Așadar legea permite desfacerea căsătoriei și în alte circumstanțe, nu doar în situația unei neînțelegeri sau atingeri grave aduse raportului dintre parteneri.

Pentru o mai bună încadrare a situație tale faptice, cred că sprijinul unui avocat de dreptul familiei este mai mult decât recomandată, mai ales că odată cu divorțul se vor discutat și alte aspecte, dar asta într-un articol viitor. :)

Pe mai târziu,

Denisa